Pe principiul bun pentru femei când îl beau bărbații, Heineken face pipilică pe orice Maybelline, Miss16, Dior, Chanel, Astor, Avon, Be Precious, Boots, Bourjois, Miss Sporty, Rimmel, Clinique, Funkhouser, L’Oreal, The Body Shop, Korres, Peggy Sage, Charm, Lancome, Nvey Eco (cred că ajunge, nu?) cu noul GLOSS CU GUST DE BERE. The new beer gloss revoluționează piața șmacurilor de femei, dar în același timp aduce un semi zâmber pe botul oricărui bărbat. De ce semi zâmbet? Pentru că dacă până acum un sărut pasional aducea pe buzele tale doar un strat gros de gloss sesizezi rima? și plăcerea de a te șterge de lacul lipicios de mâneca hainei. STOP! De acum poți rămâne cu un lucru mai familiar pe buze, gustul de bere proaspăt deschisă. Nu e ca și cum prietena ta n-ar fi ceva familiar, dar parcă berea e alături de tine mai des, nu?
…aparent titlul este pe cât de adevărat, pe atât de eronat și să vă explic de ce. Stăteam azi la o cafea cu prietenul Ionel Ionel, lecturând cu plăcere, cică cel mai de încredere ziar din România, vezi doamne și nici un domn, Libertatea. Acest cotidian sigur nu e cel mai de încredere, dar garantez că e unul dintre cele mai bune materiale pornografice. Găleți cu țâțe tronează falnic la intrarea în fiecare pagină, dar și la ieșire. De apreciat este faptul că directorul sau directorii nu fac rabat de la calitate și ne oferă pagini color, pentru bunăstarea ochilor și-a sufletului pictat în negru de celelalte cotidiene care oferă mai puțină încredere.
Bineînțeles că după rubrica de vânzări/cumpărări am dat peste pornoșaguri, dar nici că m-am așteptat ca roabele Domnului să-și facă publicitate în același loc cu dezmățul întruchipat în poze 2D.
Mai exact, ce caută Măicuța Lavinia între atâta pornoșag?
Pentru cei ce nu-nțelege, m-am născut ca să fiu rege: “Măicuța Lavinia rezolvă orice problemă chiar și prin telefon”. Aparent se aplică zicala “Cei mai mulți sfinți îi găsești la poarta iadului” sau nu era așa…?
În altă ordine de idei, pun pariu că poza n-are legătură că cea de la capătul firului, dar sunt curios dacă Măicuța Lavinia îmi poate rezolva o problemă legată de autonomia bateriei de la iPhone-ul personal. Mi se pare că ține prea puțin chiar și cu 3G-ul neactivat. Dacă găsesc o modalitate să înregistrez convorbirea promit că o pun pe net.
Toate cele bune, sănătate și Domnul fie cu voi și fie ca belșugul să fie din belșug în casele voastre, adică în casele oilor Domnului.
Mi-e lene să scriu ceva nou pe blog, deși am tă’ felu’ de materiale… revin.
Că tot rândeam de râsul unui țap, m-am gândit să fac un web surf, poate mai găsesc ceva uimitor legat de capre, oi, țapi, etc.
Ce am gasit? Niște capre cale leșină:) Teoretic nu leșină ci au un nervous breakdown. Nu, glumesc. Aceste capre, originare din America de Nord au un mod aparte de a se speria. La orice mișcare dubașă, sistemul nervos le dictează să facă pe mortul, mușchii contractându-se puternic. Ce ai ieșit? Următoarele filme spun totul 
sau
Facebook urlă, twitter urlă, online-ul urlă. De ce? Pentru că Steve Jobs a lansat astăzi iPad. iPad-ul este un rahat de placă de 10 inch, cu funcția de touchscreen, cu 3g, o combinație între pda și laptop, ține cică 10 ore și am impresia că e useless. Aaaaa… și poți asculta și muzică, e ca și un ai asculta piese audio la o cărămidă porotherm. Prețul jucăriei costă între 499 și 900$, parcă.
Ideea e că e cul să umbli cu un tablou din ăsta digitalizat pe stradă, dar probabil că în România îl vom regăsi la un preț imbatabil de 1499 de euro și-o să fie codat or something…
Am și eu o ramă digitală de la Samsung care arată identic, doar că e puțin mai mare și are și telecomandă 
Later edit
Mă frământă o întrebare și sper să mă ajutați. Bă, vreau să vorbim despre bășini sau mai academic spuns flatulență. Da, oricât de mult ai strâmba acum din nas, n-are rost bre, pentru că oricât de mult ai nega existența acestui cuvânt, eee, vezi tu… e fix la tine în fund, fie că vrei sa nu. Acum că bășina nu mai reprezintă un mister pentru noi, trebuie să vă împărtășesc dilema mea.
Să luăm un caz concret: Eusebiu este prietenul tău deo viață. Eusebiu mai scapă câte una pentru că tă’ felu’ de bacteriile acționează la nivelul mațului lui într-un mod abuziv și excesiv, dând naștere la un foehn puturos. Pe Inocențiu l-ai cunoscut de 2-3 zile. Inocențiu are parte de același vânt cald uscat și uscat, dar acum vine PROBLEMA. Ție ți se pare grețos foehnul lui Inocențiu. De ce? Factorul cunoaștere contribuie la procesul de “mi se rupe așa-i el” sau este ceva mai profund?
Cum vă explicați acest comportament? De ce o bășină este catalogată scârboasă dacă vine din partea unui necunoscut, dar dacă își face prezența din rândul cercului de prieteni, stârnește numai zâmbete sau hohote de râs, eventual trimiteri la origini, dar și acestea într-un mod jovial, plăcut, menit parcă să pregătească o a doua intrare în scenă a prietenului puturos și niciodată grimase excesive? Este evident, nu? Bășina străină nu-i ca cea de-acasă. Culmea, e. Toate-s la fel, doar percepția noastră denaturează realitatea.
Am putea scrie romanul bășinii, dar 1. n-am timp pentru că trebuie să învăț pentru un examen mai bășinos decât textul ăsta, 2. aștept o părere obiectivă de la voi vis-a-vis de subiect și 3. …nimic, era aiurea o enumerație doar cu două puncte.
P.S: Chiar în acest moment ai tras una și nu ți-a stârnit nici un fel de scârbă. Te-ai întrebat de ce?
Tocmai ce-am predat un proiect la școală care mi-a mâncat ultimele zile și nopți. Mă simt subt vlagă. Nu, mă simt supt de vlagă și-s atât de praf încât singura chestie care-mi cracănă puțin colțul gurii e o capră. E normal?
Zilele trecute am mers în țara cumpărăturilor să cumpăr parizer. Da, parizerul este mâncare ieftină și căcăcioasă de care orice student în sesiune are nevoie. Zgârciuri, pene, mațe, copite, resturi, praf de oase, toate aceste ingrediente se regăsesc în parizer, cuvântul cel mai des întâlnit pe buzele studenților.
Ținând cont de statutul meu de burghez, mi-am permis să trag cu ochiul și pe legume și fructe, unde am găsit cea mai banană mare. De aceea:
și…
-
-
Ultimele denigrări
